Dragul meu, nu mai veni!


1909395_713686918701442_9108472224983367224_o

Dragul meu, același scenariu în viața mea. Tu pleci și eu rămân. Apoi te întorci și eu te iert. Dar ajunge. Nu mai fă efortul să revii. Nu mai trebuie să mă întorci, pentru că nu trebuia să mă pierzi

Dragul meu. Da, încă mai ești dragul meu bărbat, iubit, om…alături de care mi-am crescut sufletul și mi-am spus că se poate. Alături de care într-o zi am renunțat la o lume întreagă pentru a crea lumea noastră. Alături de care eram eu, neînfricată, iubitoare, cu o mie de visuri și o mie de gânduri legate de tine. Un copil. Și o femeie care te iubea. Dar tu? Tu iubeai? Tu erai acolo? Aș fi spus că da, când mă cuprindeai cu brațele tale. Aș fi crezut idiot pe cel care îmi spunea că ești altfel decât tandru, bun, atent, atât de tu. Până în ziua când singură m-am convins de asta…

Până în ziua când ai plecat. Laș, pe ușa din spate. Mi-ai lăsat un număr de telefon greșit și motive să plâng. De-aș fi avut motive să te urăsc, de-aș fi avut dorință să te uit. Cum să te uit, când ieri erai al meu? De-ai fi plecat cu totul. De-ai fi făcut ceva să te alung din mine. De-ai fi tăcut. De-ai fi…ai revenit cu o floare și-un cuvânt stupid. Încă mă mai iubeai. Eu am cedat. Încă te mai puteam ierta. Pentru că asta striga în mine, să te iert. Doar că în scurt timp ai strigat și tu, de nervi. Apoi și-n altă zi. Apoi rutină. Sufletul meu devenise un coridor prin care treceai când aveai chef. Și dragoste când aveai. Încă mă mai iubeai, dar nu ca la-nceput. Dozat. Strigat.

Dragul meu, în ziua în care mi-ai cerut iertare eram cu ochii roșii și cearcăne aveam. Și mâinile îmi erau reci în loc de calde. Și sufletul mi-era un strigăt în loc de liniște. M-ai liniștit spunând că te schimbi. Te-ai schimbat. Deja nu-mi mai vorbeai și când vorbeai erai un rece și un străin. Încă te mai iubeam. Îți spălam cămășile cu semne de ruj pe la guler. Îți potoleam furia culeasă prin alte părți. Îți iubeam mofturile și replicile tăioase. Până într-o zi. În ziua în care trebuia să-mi ceri iertare și nu ai făcut-o. În ziua în care te-ai întors rănit de-o altă dragoste. Când ai strigat, când ai tăcut, când m-ai pierdut. Dragul meu. Da, încă mai ești dragul meu. Dar nu vei mai fi iubitul, bărbatul și nici omul meu. Pentru că ai făcut orice ca să mă îndepărtezi și n-ai făcut nimic să mă ții aproape. Să mă ai. Să nu mă pierzi.

Sursa foto: Art Pics Photography

Sursa text: http://devorbacutine.eu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s