Suflete care nu cuvanta


 

Muzica preferata, cuvinte frumoase de la persoanele dragi, freamatul frunzelor, ciripitul pasarelelor si zumzetul insectelor, sunt lucruri carora nu le acordam importanta decat in momentul in care nu le mai auzim.

·         Desi  pentru noi toata forfota ce ne inconjoara pare adesea obositoare, pentru cei cu dizabilitati auditive si de vorbire reprezinta necunoscutul la care viseaza.; sunetele lor abunda de o liniste deplina, iar exprimarea sentimentelor si-o fac prin gesturi;

50fb47c8e5a70-image

 

Un zambet, o miscare, o privire, o atingere, toate acestea reprezinta moduri de comunicare. De mici invatam sa transmitem mesaje, fie prin planset cand doream ceva anume, fie prin priviri sau gesturi. Pentru toate aceste lucruri este necesara dezvoltarea normala a tuturor organelor si aparatelor vorbirii, iar un element esential este si cel educativ, respectiv influenta mediului social. Dupa varsta de patru ani se descopera daca exista tulburari de limbaj care pot fi tratate sau in cel mai rau caz deficiente de vorbire si auz netratabile. Odata inregistrati cu aceste complicatii, reflexul de orientare si simtul echilibrului este diminuat, iar memoria se dezvolta mai lent. In Romania traiesc in jur de 3.000 de copii cu deficiente de auz, iar daca nu primesc proteze auditive la timp  ajung surdomuti. O astfel de proteza performanta costa intre 2.000 si 10.000 de lei, dar statul compenseaza doar valoarea minima a unui astfel de produs:subventia este intre 900 si 1.400 de lei, in functie de diagnostic. Pentru a intra in posesia acestor proteze, parintii trebuie sa depuna foarte multe acte sis a astepte aprobarea aceste subventii cateva luni. Odata ce au obtinut subventia, ei nu pot schimba proteza timp de 5 ani, chiar daca aceasta se strica inainte de termen.

 “Traducatori” ai tacerii…inexistenti

Pana la acest moment in Romania se inregistreaza 30.000 de surdo-muti de toate varstele, dintre care numai 600 in judetul Iasi, care lupta cu acest handicap. Daca s-ar respecta legislatia, cea intocmita dupa normele europene, atunci fiecare spital, fie el privat sau de stat, ar trebui sa aiba in subordine cate un interpret mimico-gestual (ocupatie recunoscuta oficial, incepand cu 1999, in baza Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 102/1999) , care sa medieze dialogul intre surdo- muti si medici. Surdo – mutii se numara printre cele mai dezavantajate categorii sociale. Asa cum pentru persoanele cu handicap motor s-au amenajat rampe de acces in toate institutiile si punctele comerciale, asa si surdo- mutii au nevoie sa li se faciliteze accesul la informative si cunoastere. La nivelul judetului Iasi, unitatile medicale nu dispun de personal specializat care sa faca posibila comunicarea cu pacientii surdo-muti. “Pana la aceasta ora nu am avut un numar mare de pacienti surdo-muti internati in spitalul nostru. Datorita fondurilor insuficiente si numarului mic de pacienti surdo-muti, nu dispunem de un specialist in limbajul lor. De obicei pacientii vin cu o ruda apropiata care faciliteaza dialogul intre medic si pacient.” a declarant Prof. Dr. Carmen Mihaela Dorobat al Spitalului de Boli Infectioase Iasi. Surdo-mutii din Romania se numara printre cele mai dezavantajate categorii sociale. Asa cum persoanele cu handicap motor dispun de rampe de acces in unitatile comerciale si alte institutii, la fel au nevoie si surdo-mutii de facilitarea accesului la informatie si cunoastere. O alta problema la fel de grava o reprezinta apelul de urgenta la 112. In cazul in care acestia nu dispun de o ruda apropiata care sa anunte echipajele speciale de urgenta, acestia se afla in stadiul in care nu-si pot exprima durerea in vederea unei solutionari. In luna noiembrie a anului 2011 s-a semnat prima colaborare cu Ministerul Muncii si Serviciul de Telecomunicatii Speciale, care dupa trei ani de investitii intr-un proiect, acesta a prins contur in mai multe judete, precum si in Iasi. “Impreuna cu profesionistii din Serviciul de Telecomunicatii Speciale, am gasit solutii tehnice pentru ca apelurilor surdo-mutilor sa poata ajunge si sa fie intelese in Dispeceratele 112. Numarul beneficiarilor a crescut, dar bugetul este prea mic pentru plata sustinerii la nivel national a proiectului. Legislatia exista, dar nu este creata forma legala de plata a interpretilor autorizati. Mai mult, un surdo-mut, din ajutorul acordat de stat, de 234 de lei, nu-si poate cumpara un telefon prin care sa poata face si apeluri video in caz de urgenta si nici nu poate suporta costul unui abonament” preciza anul trecut pentru Mediafax, presedintele Asociatiei 1 Iunie, Ionica Tarau. In prezent surdo-mutii beneficiaza de apel video si un sms de alerta pentru serviciul de urgenta 112. In ceea ce priveste personalul specialist in limbajul surdo-mutilor, nicio unitate medicala din Iasi nu dispune de acest serviciu datorita fondurilor insuficiente si din motiv ca pacientii vin cu un membru al familiei. “Nu am avut pacienti cu astfel de deficiente de cand am deschis Insitutul, dar in cazul in care vor veni trebuie sa fie insotiti de o persoana cunoscatoare de acest limbaj al semnelor, deoarece nu avem un specialist pentru astfel de cazuri” a precizat Mirela Grosu, managerul Institutului Regional de Oncologie Iasi. Acelasi raspuns l-am primit si de la Spitalul Sfantul Spiridon si Spitalul CFR din Iasi.

Batuti de multe ori de soarta

Desi surdo-mutii nu se pot bucura de o viata normala, ei trebuie sa urmeze o scoala speciala pentru a invata o meserie, cu speranta ca vor avea un viitor. Aceasta speranta este spulberata atunci cand nu sunt angajati din cauza handicapului lor. Ei  nu au locuri de munca special destinate, iar angajatorii se tem ca nu se pot intelege cu ei si ca sunt dispusi la accidente de munca. Cu planuri mari pentru viitor porneste si Elena Bostan, eleva in clasa a XI-a la Colegiul Tehnic “Miron Costin”. Are note foarte bune la scoala, este pasionata de literatura, scrie poezii si a participat doi ani la rand la Olimpiada de Limba si Literatura Romana, ajungand pana la etapa judeteana. In ciuda calitatilor ei, se numara prin numarul foarte mare de persoane surdo-mute. Ambii parinti ai elevei sunt surdo-muti, cu care se intelege prin semne. Chiar daca viata ei sta sub un nor intunecat, ea isi doreste sa urmeze o facultate de medicina si sa poata sa-i ajute pe ai sai parinti. ”Cred ca indiferent de starea mea Dumnezeu va avea grija de mine si de familia mea in continuare. Imi doresc sa urmez o facultate de medicina si sa pot sa-mi ajut parintii si eu la nevoie, asa cum m-au ajutat si ei pe mine. Chiar daca sunt cu aceasta deficienta am incercat mereu sa ies din anonimat si sa exploatez pasiunile mele. Imi place sa compun poezii, sa-mi exprim gandurile si sentimentele prin versuri. De la varsta de 6-7 ani comunicam prin semne, iar sora mai mare ma ajuta. Pe viitor imi doresc sa urmez facultatea dorita si sa-mi fac parintii mandrii”. Cazul sau a ajuns si la societatea Marsat Roman, a carui mananger Vasile Balcan sustine performanta scolara si interesul tinerilor pentru o cariera de succes, prin acordarea a sase burse scolare in valoare de 15.000 de lei pentru fiecare an universitar. Conditia impusa de manager solicita mentinerea sau depasirea performantelor scolare ce-I recomanda pe bursieri ca viitori specialisti ce contribuie la prosperitatea comunitatii.

O mana de ajutor

Zeci de profesori din invatamantul special iesean sprijina copiii cu cerinte educationale speciale in evitarea pericolelor de pe internet. Elevii cu deficiente de auz si de vorbire au la dispozitie tutoriale de limbaj mimico- gestual, precum si elemente grafice care ii vor ghida pas cu pas in utilizarea sigura a internetului. Temele prezentate in tutorial cuprind informatii despre facebook, hartuirea pe internet,confidentialitatea datelor personale si discutiile cu necunoscuti. Pentru copiii cu deficiente de auz, comunicarea pe internet este una din alternativele de relationare cu cei din afara cercului familial din care ei fac parte. De asemenea, abilitatile lor de comunicare precum vocabular si expresivitate, sunt destul de reduse, si atunci varianta de comunicare pe internet prezinta anumite riscuri de care ei nu sunt atat de constienti. Ajutoare vin si din partea citorva biserici, care oficiaza slujbe in limbaj mimico- gestual, deoarece credinta trebuie adusa si celor defavorizati, fie ei surzi, orbi sau muti, spun preotii. O echipa de studenti ucraineni au inventat o manusa care traduce semnele prin vorbe cu ajutorul computerului. Desi se afla in stadiul de prototip, acestia cred ca intr-o zi isi vor perfectiona inventia si vor ajuta cele 70 de milioane de surdo-muti din intreaga lume.

 

Resurse mici pentru suflete mari

 Pentru a-i ajuta pe cei cu dizabilitati s-a infiintat  Asociatia Teritoriala a Surzilor, o organizatie non- guvernamentala (ONG), cu sediul in Tatarasi, intr-o cladire darapanata care sta sa cada. Au solicitat ajutorul primariei pentru amenajarea unui alt spatiu pentru bolnavi, dar in zadar.Aici sunt inregistrate 1000 de persoane fara auz dintre care 600 din Iasi. La inceput de an, fiecare membru plateste o cotizatie in valoare de 150 de lei, cu alte cuvinte sunt proprii lor sponsori. Aceasta asociatie asigura promovarea activitatilor cultural- educative ale surzilor si promovarea accesului acestora la serviciile publice ale comunitatii, organizeaza din fondurile proprii, cam limitate ce-i drept, activitati artistice care le-au adus nenumarate premii la diferite concursuri din Iasi si Vaslui, la care s-au prezentat cu dansuri tiganesti, dansuri moderne si populare. Un sprijin au gasit din partea Directiei de Asistenta Comunitara Iasi (DAC), care distribuie biletele de transport pentru cei fara auz. Zeci de ieseni, trec pragul asociatiei zilnic, pentru a-si ridica biletele, refuzate de multe ori de companiile de transport.

 

Intr-o lume poluata fonic, intr-un amestec continuu de sunete discordante, surdo- mutii isi pastreaza sufletul curat si il imbogatesc de fiecare data cand sunt privati de larma si rautatile din jur.

Autori: Jderu Laura Mihaela & Morosanu Adriana

2 thoughts on “Suflete care nu cuvanta

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s